Hai, varsă-ți poienile, vară, în mine
Și scrie-mi retina cu fluturi și flori,
Să-mi pună cireșul pe tâmple rubine
Când greieri mă-mbie cu zvon de viori.

Revarsă-ți pe umerii mei toată zarea
Și pune-mi azurul în ochi și-n... rucsac,
Să-mi crească uimirea pe gânduri cât marea
Sorbind frumusețe la tine-n cerdac.

Pictează-mi auzul cu cântec de soare
Când razele poartă spre cer ciocârlii,
Pe simțuri înnoadă-mi fior și culoare
Din zilele tale gătite cu ii.

Extazul în fața splendorii se țese
Și fierbe la focul ce arde în maci;
Hai, vară, mai scoate din sac umbre dese
Turnând despletiri de răcori sub copaci.

Nutresc încântare, dar imnul meu, vară,
Cu susur de ierburi pe suflet brodat,
E doar mulțumirea fierbinte și clară
Ce zboară spre Cel ce în dar mi te-a dat.

E vară în lume și-n mine, Divine,
Și gust frumusețea din tot ce privesc,
Dar toate sunt daruri venind de la Tine,
De-aceea mă-nchin și Îți spun: Mulțumesc!

Siegen, 9 iunie, 2024